Chiulangiii

Pe vremea studentiei nu am considerat chiulitul de la ore ca ceva nedemn de mine. La ocazii ‘potrivite’ nu stam mult pe ganduri si cu usurinta schimbam aula de studii pe alte destinatii, care imi pareau mai atragatoare in momentul respectiv.

Fara a fi un scop in sine, chiulitul imi oferea o placere eliberatoare, placerea de a fi libera sa fac ce vreau si nu doar ceea ce trebuie.

Fast forward…

Continue reading

Advertisements

Un job din/de de vis

Eram la un interviu de angajare. Oficiu frumos, modern, cu priveliste ametitoare peste Tamisa scaldata in razele soarelui. Au vrut sa ma testeze psihologic. Mi-au dat o foaie de hartie si un stilou si mi-au zis sa scriu ce as dori sa fac daca nu as avea nevoie de job, de nici un job.

‘N-am mai avut asa interviu’, mi-am zis mirata in gand si am pornit a asterne pe hartie lista cu ceea ce as fi facut daca as fi avut tot timpul si posibilitatile necesare, si zero piedici.

Foaia am impartit-o in doua coloane. Prima se intitula “de vizitat”, a doua “de citit”. In stanga am inceput a insera destinatiile unde visez sa ajung. In dreapta cartile pe care mi le tot adun in gand ca sugestii de lecturi viitoare.

Au revenit cei ce ma intervievau. S-au uitat pe foaie, s-au susotit intre ei si peste cateva minute mi-au declarat: ‘Felicitari, ati luat job-ul.’

Mi-au pus foaia cu listele mele in fata si au adaugat: ‘Poftim si job description-ul pentru urmatoarele 18 luni’

o_O

In acea dimineata m-am trezit foarte bine dispusa. Frumos vis. Nici macar nu m-am sfiit sa-l povestesc sefei de atunci la o cina tarzie dupa o extenuanta zi de lucru in deplasare.

Peste cateva luni mi-am schimbat locul de munca. Nu gasisem serviciul cu fisa de post visata in acea noapte, dar am luat jobul la care visam cu ochii deschisi cam de cand am ajuns in UK.

Ce ai face daca nu ar trebui sa faci nimic?

 

Pin-up by Gil Elvgren, Degree

Papa vs Stephen Hawking

De cateva zile, de cand cu vizita pontifului in Marea Britanie, televizorul ne inundeaza cu informatii despre Papa. Reportaje de la procesiuni, de la proteste, filme documentare despre secretele Vaticanului.

In acelasi timp, in cele mai bune traditii ale echilibrului si impartialitatii, unul din posturile tv promoveaza la greu un documentar cu si despre Stephen Hawking.

Rezultatul:

Odoru: Mum, is Stephen Hawking the smartest person on Earth?
Eu: Probabil.
Odoru: Is he smarter than the Pope?
Eu: Cred ca da.
Odoru: Than shouldn’t we believe him that the Universe was not created by God?

Ce sa faci cu promovarea pe care nu o doresti?

Nu ai cautat-o, dar circumstantele glumarete ti-au bagat-o in cale in asa fel ca nici o oarba nu ar putea sa o evite. O promovare  la distanta unei mani intinse (sau ridicate?),  tu fiind singura persoana aflata pe calea spre ea. O avansare spre care esti  impinsa mai mult sau mai putin gentil, in timp ce tu iti vezi de lucru si te faci ca ploua.

Unii ar spune ca nu sunt suficient de ambitioasa si ar avea dreptate.

Nu-mi doresc aceasta promovare pentru ca nu vreau sa ma transform in persoana ce a detinut pozitia repsectiva pana nu demult. Nu vreau sa ajung sa petrec in oficiu mai multe ore decat in afara lui, sa nu pot adormi fara somnifere, sa nu am timp sa schimb doua vorbe cu cei dragi cand ma suna sa vada daca sunt ok, dar sa croiesc din agenda incarcata cate un sfert de ora pe ici – pe colo ca sa cochetez cu barbati de varsta lui taica-meu si sa fac ‘confidente’ unor madame de varsta a treia pentru a intra in gratiile domniilor mai suspuse.

Si chiar daca as gasi o cale sa nu fac compromisuri cu  intoleranta fata de pupcurism, nu cred ca avansarea mi-ar permite sa mentin echilibrul pe frontul personal. Eu nu vreau sa sacrific cele cateva  ore, de dupa lucru si inainte de culcare, pe care le am cu familia in fiecare seara. Nu vreau sa testez la rezistenta sentimentul de vina pe care il simt atunci cand, fiind prinsa cu un raport urgent, sunt nevoita sa rog vecina sa-mi ia copilul ramas ultimul la scoala.

Sunt multe femei, in functii mult mai solicitante, care reusesc cumva sa combine cariera si viata personala. Cum o fac? Nu stiu. Stiu doar ca la moment nu sunt pregatita sa platesc pretul pentru promovare. Nu-mi ajunge ambitie sau obraz mai gros.

Pin-up by Al Buell, A tight draw