Chiulangiii

Pe vremea studentiei nu am considerat chiulitul de la ore ca ceva nedemn de mine. La ocazii ‘potrivite’ nu stam mult pe ganduri si cu usurinta schimbam aula de studii pe alte destinatii, care imi pareau mai atragatoare in momentul respectiv.

Fara a fi un scop in sine, chiulitul imi oferea o placere eliberatoare, placerea de a fi libera sa fac ce vreau si nu doar ceea ce trebuie.

Fast forward…


Nu mai sunt studenta de un car de ani si statutele dobandinte intre timp nu prea imi permit sa-mi bag piciorul in obligatiile pe care acestea le impun. Cel putin nu chiar de fiecare data cand simt un astfel de impuls. Insa din cand in cand chiulesc in continuare, croindu-mi cate o zi libera, fara vreo ocazie speciala si neaparat in timpul saptamanii de lucru.

Si deoarece este mai vesel sa chiulesti cu un complice, l-am convertit si pe el. Periodic ne luam liber si chiulim in doi. Dupa ce ducem odorul la scoala, ca parinti responsabili ce suntem, urcam in tren, doar ca nu ajungem la servici, ci intr-o destinatie cu totul diferita.

Hoinarim ca niste studenti shotioshi, tinandu-ne de mana, explorand cate o regiune noua a orasului sau revenind in locurile preferate. Discutam ultimele noutati si intamplari, barfim colegii si/sau sefii, ne hlizim, mergem la muzeu sau la cinema, ne pupam ‘v zasos’ in plina strada, ne-ndopam cu inghetata sau gyoza.

Ador aceste zile. Cu intelegerea tacita de a nu atinge subiecte ce tin de grijile cotidiene, facem un repaos si evadam temporar din valvartejul rutinei.

Pentru ziua de maine in calendarul meu sunt notate doar trei litere majuscule: OFF. Deci chiulim.  :)

Advertisements

5 thoughts on “Chiulangiii

  1. da…. eram şi eu fugar de la lecţii periodic mie dor şi mie de aceea liberatate, acum e altfel ….

  2. Oh, asta am facut si eu luni, eram epuizata si un pic racita dar nu asa de tare incit sa nu pot sa ma duc la lucru, dar m-am gindit ca trimit copilul la scoala si stau in pat pina la 12, apoi ma scol si imi beau ceaiul in gradina cu o carte, apoi fac o zeama gustoasa cu rosii, patrunjel si leustean din gradina mea – si asa si am facut, cit de scumpe sint simplele placeri ale vietii in viata asta a noastra mereu grabita :)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s