Shoot! N-am reusit sa scriu articolasul meu chair de 8 martie. Busy busy traind si visand. :) Dar despre noi, femeile, putem vorbi oricand, nu? Apu’ iata. O postare despre femeile carora nu le este suficient sa fie mame, sotii si gospodine. Despre femei nesatioase, care pentru a se simti implinite mai au nevoie de o activitate ‘extracuriculara’ sub forma de job si cariera.
Anul trecut, cand am stat vreo 6 luni acasa, am inteles definitiv ca nu am stofa de femeie casnica. Am nevoie sa fac ceva in afara casei nu doar pentru satisfactia si ambitia proprie, ci mai ales pentru echilibrul psihologic si emotional. Al meu si, implicit, al lui si al intregii familii.
Da, uneori copilul imi zice ca i-ar place sa coc paine de casa, asa cum face mama lui Philip. Dar pana si el accepta ca intre paine de casa si vizite la mama la servici, alege a doua optiune. Postarea asta nu este despre balanta dintre cariera si viata de familie. Postarea asta e despre cum crestem pe scara profesionala si de ce ascensiunea in cariera li se da mai greu femeilor decat barbatilor.
caramel bonbon et chocolat 