mici defecte si nasul meu grecesc

In frageda adolescenta, facand primii pasi pe calea maturizarii fizice, hotarasem ferm ca atunci cand voi creste mare imi voi face doua operatii plastice – la ochi si la nas. Ochii nu mi-i suportam din cauza pleoapelor ce-mi pareau prea concave si grele, iar nasul prea mare. In fiecare dimineata, spalandu-mi dintii si privind in oglinda, imi ziceam ca va veni ziua cand le voi veni de hac acestor “defecte”.

Sa fie clar – nu ma consideram urata.

paradoxuri moldovenesti

Azi sunt suparata pe Moldova si moldoveni. De ce? Pentru ca:

• Vrem sa ni se respecte drepturile, dar nu indraznim sa ne opunem badaraniei. La ce bun? Ca oricum nu schimbi nimic.

• Vrem schimbare, dar nu suntem pregatiti de sacrificii. Schimbarea sa transforme spre bine viata noastra, dar sa nu ne impuna sa ne transformam si noi… Sa faca regula la dansi’ acolo si sa nu ne-nvete cum sa traim.

• Vrem salarii si servicii de calitate ca-n Europa, dar ne eschivam de la plata impozitelor. Da statu ini da nie sheva?

• Ne indignam de coruptie, iar atunci cand avem de rezolvat vreo problema, cautam relatii in institutiile de resort, care sa ne ajute. Contra unei “atentii” evident. Ne ’ntelegem noi cumva, ca suntem oameni!

• Injuram serviciile de stat, insa dispretuim alternativa oferita de sectorul privat. Vrem investitii straine, dar il suspectam paranoic pe oricare intreprinzator ca vrea sa ne fraiereasca, si, in loc sa vedem beneficiile aduse, cautam sa socotim profitul lui. Daca imi da el mie atata, precis face mult mai mult si ma tine de prost. Hotzomanul.

• Vrem copii eruditi, descurcareti cu gandire analitica, dar sarim sa-i punem la punct atunci cand acestia se manifesta iesind din tiparele “normale”. Stai cuminte ca toata lumea!

• Promovam declarativ suprematia legii si mergem pe rosu pe contrasens. Tu stii cine-s eu?

• Plecam in Europa ca-i mai bine, si-i consideram de idioti pe localnici, pentru faptul ca acestia nu incearca sa triseze sistemul si ca respecta regulile chiar si atunci cand nimeni nu-i vede. Parca-s niste retarzi.

• Vrem sa facem afaceri cu parteneri profesionisti, dar nu dam doi bani pe etica elementara de business. O sa astepte, ca lui ii trebe mai tare.

• Vrem realizari de invidiat, dar nu suntem dispusi sa depunem 100% de efort. Pentru ce? Las’ca-i ghini si asa rau.

Tu ce vezi?

Oamenii judeca prin prisma complexelor, convingerilor si experientei proprii. Oamenii judeca foarte subiectiv.  Imi amintesc un test efectuat de profa de psihologie. Ne-a arat un tablou cu doua femei, una tanara si alta mai in varsta, si a rugat doua studente sa povesteasca ce vad in desen dincolo de imagine. Care ar fi, in opinia lor, povestea celor doua femei, care-i relatia dintre ele, care ar fi  gandurile ce le trec prin cap.

Era de asteptat ca raspunsurile celor doua studente sa se deosebeasca, dar totusi m-a surprins cat de diferite erau ele. Una vedea o fiica rebela pe cale de a face inca o alegere considerata gresita de mama ei, incordand astfel si mai tare relatia deja subreda dintre ele. In viziunea cealaltei studente femeia tanara din imagine este cuprinsa de griji cauzate de imbatranirea mamei sale, ii este teama ca nu poate face suficient pentru a o ajuta pe femeia mai in varsta. Acelasi tablou reflectat in doua personalitati diferite.

Tehnica se numeste aperceptie tematica (TAT – Thematic Apperception Test) si este folosita de psihologi pentru a scoate din subconstient  caracteristicile refulate ale individului cum sunt motivatia, nevoia de afirmare, atitudinea fata de putere, intimitate, abilitati de rezolvare a problemelor. Scopul profesoarei noastre nu a fost sa aduca la lumina zilei scheletele ascunse de constiinta noastra, ci de a ne arata cum acelasi lucru poate fi perceput total diferit de oameni diferiti.

Pentru ca suntem subiectivi, ostatici ai subconstientului, stapan al nesigurantelor, esecurilor, frustrarilor si fricilor noastre, atunci cand judecam pe cei din jur, vrand-nevrand proiectam in exterior un jet de complexe [si/sau dorinte inabusite, dupa caz].

Ce vezi in tablou? (Intrebarea nu are raspunsuri corecte sau gresite)

Update: iata inca niste imagini folosite in TAT. Dati frau liber imaginatiei si intampinati-va “monstrii” din subconstient :)

Bodymax – chilot push-up pentru barbati

Micile tertipuri ale femeilor de genul sutienului push-up, maieurilor cu „tummy control” sau ciorapilor care „sculpteaza” talie de viespe si reduc din circumferinta coapselor au ajuns acceptate pe scara larga ca ceva obisnuit. Piese vestimentare cu siretlicuri, care evidentiaza anumite „active” si  voaleaza careva defecte [preponderent imaginate] gasesti in garderoba oricarei femei.

O amica mi-a povestit cum  revenind dupa o noapte de amor petrecuta acasa la tip, a realizat terifiata ca pierduse unul din “chicken fillet”- urile de silicon pe care si le-a pus in cupele sutienului. Tipul a gasit accesoriul pierdut in dormitorul sau, dar nu a acordat mare importanta intamplarii, zicand doar ca stie ca femeile au tot felul de secrete pe care barbatii nu le inteleg.