Evrica, leoaica si oita bleaga

Sunt o fricoasa. Aceasta este “evrica” mea de azi. Dupa ce am invins cancerul, mi-e frica sa re-incep a trai. Ma tem ca in momentul in care ma voi relaxa si viata imi va pare din nou mai dulce decat laptele condensat, bastardul de cancer va recidiva.

In ultimul an si ceva am auzit o tona de laude pentru curajul cu care am infruntat boala. Dar nu prea am avut de ales, nu? Mi-am luat avant sa revin la viata “normala”. Yuu-huu! I’m a survivor! Iar apoi, cam in jurul primei aniversari de la diagnoza, m-am poticnit (din nou). Doctorii imi explicau ce inseamna stresul post-traumatic, iar eu ma gandeam “asta se intampla in melodrame, nu in viata mea”…

Am mers la un centru de sustinere pentru femei ca mine, la cursul “Moving on, living well”. L-am abandonat la jumatate de cale, cu gandul “asta se intampla in melodrame, nu in viata mea”… Dar am inceput sa banuiesc ca poate ma misc intr-o directie gresita, inversa, si poate de aceea nu avansez nicaieri si am impresia ca ma bat cu capul de pereti.

Eu credeam ca a invinge boala inseamna sa nu o lasi sa-ti schimbe viata. Ce naiva eram. Cancerul m-a schimbat, e ridicol sa ma ascund dupa deget. Oricat de mult nu mi-as dori, cale intoarsa spre “eul” meu de inainte de cancer nu prea este. Sunt alftel. Despre asta imi amintesc zilnic cicatricele ramase dupa operatii, parul care se incapatzineaza sa creasca cretz, oboseala care vine mult mai repede decat inainte, provocand lacrimi de frustrare. Asta nu e o melodrama, asta se intampla in viata mea.

Probabil cea mai mare schimbare este faptul ca nu uit pentru nici o clipa ca sunt muritoare, un produs temporar al universului. Inainte nu m-am gandit niciodata la sfarsit, era un concept vag si indepartat. Dupa ce insa ajungi sa-ti planifici (fie si in gand) detaliile propriilor funeralii, viziunea ti se schimba.

Eu nu sunt puternica. Eu sunt slaba. Ma tem nu cumva sa revina bastardul. Il suspectez in fiecare impunsatura in coaste sau durere de deget mic. Eu stiu ca viata mea este acum, azi, si vreau sa o traiesc din plin. Dar ma tem.

Incerc sa rup acest cerc vicios, uneori ca o leoaica, alteori ca o oita bleaga. Pentru el, pentru copil, dar mai ales pentru mine.

Advertisements

9 thoughts on “Evrica, leoaica si oita bleaga

  1. iti recomand un film sa-ti faca pofta de un nou inceput. E drept ca viata noastra nu-i un serial, dar uneori e nevoie de foarte putin, ca sa te motivezi, sa mergi mai departe.

  2. Asta e o confidenta dupa care orice comentariu e de prisos, dar daca vrei sa razi oleaca, eu tot sunt o fricoasa, ipohondrica si o rautacioasa in plus. De parca rautacioasa nu e de ajuns :) Am incercat sa fiu mai buna. (Cand ma gandesc la moarte, eu sunt fatalista, ma astept la orice in orice moment. Ai calcat stramb pe strada si te pomenesti sub roti… si variante din astia paranoice. Am vazut deja atatea exemple in care cei care se cred sanatosi pleaca mai devreme…)
    S-apoi am revenit in elementul meu. Cu ce-s mai buni acei puternici si mai buni ca mine, daca se prefac ca mine? Si iaca asa traiesc. Cand mai ratacit, cand mai potolit. Sanatate si numai bine :)

  3. :) iata dupa ce am insirat gandurile in scris, parca s-a mai luminat in jur. terapie prin scris, nu alta :)
    stiu ca fricile mele sunt normale si nu sunt singura care trece prin asta. stiu alte femei carora le este mult mai greu, care in afara de grijile acestea trec prin despartiri de iubiti si divorturi.

    o iau usurel. in prezent sunt bine si incerc sa ma focusez asupra lucrurilor frumoase din jur.

      • P.S. Tot uit sa mai spun :) (si la primul comentariu si la al doilea) ca eu una gasesc ca e mai sanatos atunci cand omul ajunge in impasuri (tot omul ajunge, nu exista exceptii) si nu se fereste sa-si descrie starea (azi se simte poate aiurea, maine mult mai bine), decat cand incearca sa faca eforturi ca sa arate la toata lumea (cu ce pret !) cat de bine se simte, cat de pozitiv gandeste si cat e de ok (am vazut din astia). M-ar ingrijora mai mult asa o atitudine. Pentru ca e o povara si un mare stress pentru om sa-i convinga pe toti ca e ok. In orice minut, in orice zi sau ora.
        Gata, ma opresc :) Ostapa poneslo…cum s-ar zice.

      • :) ai dreptate.
        eu am intalnit femei care declara ca boala a fost cel mai bun lucru ce li s-a intamplat, pentru ca le-a schimbat viata in super bine, le-a deschis ochii asupra valorilor adevarate, bla bla bla. nu stiu cum imi vine greu sa le cred.

  4. You need targeted traffic to your website so why not try some for free? There is a VERY POWERFUL and POPULAR company out there who now lets you try their traffic for 7 days free of charge. I am so glad they opened their traffic system back up to the public! Check it out here: http://voxseo.com/traffic/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s