carti necitite

Una dintre temele de discutie abordate cu regularitate cu Katya, colega mea de alaturi, tine de recomandari de carti. De regula dimineata, cat sorbim din cafeaua trezitoare inainte ca ziua de munca sa ia turatii. Ne impartim cu ultimele descoperiri si dezamagiri, povestim ce carti am mai vazut la co-navetishtii din tren, facem schimb de carti. Ieri i-am adus-o pe Anna Gavalda ‘I wish someone was waiting for me somewhere’ (Multumesc, Diana, pentru recomandare, Gavalda s-a lipit tare de sufletul meu).

Nu stiu cum, ultima data am ajuns sa discutam despre cartile pe care nu le-am citit, mai bine zis, nu le-am terminat de citit. Toti avem din astea. Daca ma gandesc bine, in momentul de fata am vreo 5 carti incepute. Poate 8. Nu stiu exact cate. La unele am renuntat, la altele planific mai sper sa revin.

Cativa ani in urma un sondaj a stabilit ca cititorii (britanici) nu termina aproape jumatate din cartile pe care le cumpara. Iar printre cei mai ‘nefinisati’ autori sunt asa nume sunatoare ca Dostoevsky, Coelho, Rushdie, JK Rowling si Clinton.

Se pare ca deseori  criteriul dupa care ne alegem cartile este bine intentionatul ‘trebuie sa o citesc’ si nu ‘cred ca imi va place’. Asa, in studentie l-am inceput de Kant cu teoria lui a relativitatii. A costat scump cartea pentru buzunarul de atunci, si nici macar nu stiu la cine din prieteni a ramas. Poate cineva chiar a citit-o. Tot pe atunci am atentat fara succes la ‘Interpretarea viselor’ lui Karl Jung. Pe Freud in schimb l-am citit foarte usor :).

Nu ma prea autobiciuesc pentru lecturile esuate. E o chestie subiectiva, nu? Daca e sa alcatuiesc lista mea ‘rusinoasa’ din ultimul an, aceasta va include:

  • Pendulul lui Foucault, Umberto Eco – capitolele mi s-au parut prea lungi, dar sper sa o termin totusi
  • Doctorul Jivago, Boris Pasternak – tare mi-a placut si singura nu inteleg de ce am lasat-o neterminata
  • Camera cu vedere, E. M. Foster – nu m-a captivat suficient de mult ca sa o termin pana in ziua cand a trebuit sa intorc cartea la biblioteca
  • Eat Pray Love, Elizabeth Gilbert – incercat de 2-3 ori, nu ma ‘prinde’ si gata
  • Great Expectations, Charles Dickens – inceputa intr-o zi in care am stat acasa cu raceala. Dupa ce mi-a trecut raceala, nu am mai revenit la ea
  • Eleganta ariciului, Muriel Barbery – mi se crease senzatia ca autoarea a vomitat in carte toate cunostintele sale de filosofie si a uitat de intriga
  • Never let me go, Kazuo Ishiguro – prea sumbra
  • The Slap, Christos Tsiolkas – prea ‘usurica’
  •  A week in December, Sebastian Faulks – insuficient de dinamica

Care este lista ta?

Advertisements

21 thoughts on “carti necitite

  1. Eu am regula sa nu ma apuc de alta carte pina nu termin ce am inceput deja. Nu stiu de e bine sau nu….
    Dar am o unica carte care am lasato pentru ca prea ma durea sufletul si prea plangeam cand am ajuns pe la 3/4. Mizerabilii de V. Hugo. Cu toate ca imi place foarte mult Hugo.

    Apropo de Eat, pray, love. Exista un audiobook citita chiar de Elizabeth Gilbert. Are o voce tare placuta, parca numai iesita din meditatie. Eu am terminato dintr-un drum din Slovenia pina in Moldova. :)

    • eu am renuntat la asa regula :) vreau sa citesc fara ca sa ma impun, de placere. da iata audiobooks inca nu am incercat. cred ca s-ar lipi dimineata, cand ochii inca nu-s suficient de harnici pentru a citi :)

  2. Eu ramin cu o frustrare daca las carti necitite si apoi ma “bintuie” gindurile ca nu le-am terminat de citit.
    Am 2 carti neterminate:
    – “Fratii Karamazov”, la care stiu sigur ca nu ma mai intorc (da, da, sunt sigura)
    si
    – “Demonul meschin” de Fedor Sologub, dar la asta neaparat ma intorc, am lasat-o pentru o pauza scurta sa citesc alte carti care tineam neaparat sa le citesc ASAP. O tin pe noptiera sa imi “bata la ochi” cind ma culc :)

  3. Si eu nu ma simt chiar bine un timp daca nu citesc carta pana la sfarsit. Apoi uit :)
    Eu insa, am o alta specialitate: sa citesc carti atre groase pana cand imi raman vreo 50 de pagini si sa le las :) Asa am patit cu Ana Karenina si cu Fratii Karamazov. Din ultimile “pacate” face parte si Chira Chiralina de Panait Istrate. o citesc deja de un an :)

  4. Eu am observat ca exista carti pe care le citesc in anumite circumstante: cand e nnourat (Gavalda, de exemplu, am delasat-o pe o saptamana cat avem soare), cand calatoresc (in avion, din cauza stresului iau un detectiv ironic rusesc la nimereala), cand e frig si ninge (Rodica Ojog-Brasoveanu si Agatha Cristie), in Moldova citesc carti sovietice imprimate in chirilita etc. Pe nopriera am vreo 4 incepute. In fiecare seara aleg dupa dispozitie. Daca revin si imi dau seama ca am uitat personajele intre timp… n-o mai citesc :) Adica imi zic ca i-a veni vreodata timpul… daca imi place cu adevarat o carte, de la prima fraza, n-o aman niciodata :) sau daca o lungesc, apoi doar din placerea de a lungi anticiparea momentului delicios/

    • La mine e la fel. Iarna sau cand am o drama personala citesc autori clasici rusi (Dostoievski, Turghenev), vara e Garcia Marquez. Ah, si in wc citesc carti psihologice :)

  5. Ieri un prieten tare a mai ras de mine cand i-am spus ca eu am un “ciclu” pentru carti: adica citesc cate o carte in limbile pe care le cunosc (nu-s chiar asa de multe, dar oricum), apoi iar o iau de la inceput. Acum i-ar veni randul unei in romana, am una de Herta Mueller, sper ca-i buna.
    Cartea pe care nicidecum nu reusesc s-o termin e “Brida” de Coelho. Imi pare prea mistica deja, celelalte imi placuse mai mult.
    “Eat, pray, love” am terminat-o chiar ieri. A fost exact pentru mine la acest moment :) Poate chiar si in materie de carti, timing-ul joaca un rol important si iti place cartea doar daca ti se potriveste perioadei din viata pe care o traversezi in timpul lecturii…

  6. mie mi-e dor sa citesc in romana, si chiar ar trebui, pentru ca simt ca imi “inlemneste” limba :) da nu stiu cand mai ajung prin partile noastre. poate imi ‘trag’ ceva de pe net.

    • am avut si eu asa problema cat am trait peste hotarele moldovei. am ajuns sa nu mai pot formula fraze coerente in romana. Acasa vorbeam franceza, in lume engleza. Citeam mai mult in franceza sau rusa. Romana imi ramanea doar pentru conversatii telefonice cu mama.

  7. Mie mi-a adus mama o geanta de carti cind a fost in vizita :) Ce-i drept mai multe in rusa…Si degraba imi vina soacra in ospetie, tot carti imi aduce! Poate ai pe cineva sa-ti trimita/aduca cartile…

  8. Eu mi-am pus drept scop sa citesc in original (in cazul in care cunosc limba, pana si cat de cat) o lista intreaga scrisa frumos intr-un caietel. Am lasat lista deoparte pentru dupa dat examenele, poate poate la vara cand o sa am chef de citit ‘sportiv’.
    Eat, Pray, Love inca sta langa mine, am inceput-o de 2 saptamani si inca nu am ajuns la sfarsit. Nu stiu ce-i lipseste… dar parca nu ma indeamna destul de mult s-o citesc.

    • si eu prefer sa citesc in original, chiar daca imi ia mai mult timp si am o lista de carti a fi citite care sta pe un sticky note pe desktop :) si nicidecum nu ma apuc de ea, tot gasesc fel de fel de scuze.
      Cit priveste Eat, Pray, Love, am inceput sa o citesc iarna tercuta, mi-am facut-o cadou inainte de calatoria de Craciun/Anul Nou, si a fost cu entuziasm si parca imi vorbea la un moment anumit, dar revenind din calatorie, a doua jumate a ramas necitita si incepuse sa -mi para pe alocuri un pic caraghioasa; ii lipseste “iziumenka”. La fel s-a intimplat si cu filmul, tot pina la jumate am putut sa-l vizionez. Or, calatoria mea din iarna trecuta plus juma de carte+film si-au avut rostul si au pus pe policioare ce trebuia sau puna …

  9. Eu citesc acum Eat, Pray, Love. Pe alocuri ma regasesc in cartea aceasta. Mi-a placut filmul si imi place si cartea (de obicei place doar cartea). Dar intr-adevar pe alocuri e c-am…departe de pamind si uneori poate chiar putin plictisitoare.

  10. Eu am căutat insistent cartea lui Germaine Greer – The female eunuch, fiindcă mi-a atras atenția un ceva, găsit printre citatele de pe faceebook,
    Dar, de cind am primit-o, am citit nu mai mult de 20 pagini, parcă își așteaptă timpul ei.
    Ciclul fantasy a lui Stiven King – The Dark Tawer, îl citesc agale, cu mari întreruperi, fără însă de a uita subiectul, sau locul unde am rămas cu cititul.
    Rodica Ojog-Brașoveanu merge ca pe unt. Indiferent ce roman de al ei găsesc.
    Am găsit nu demult un autor cu totul și cu totul deosebit de toți ceilalți – Milorad Pavic. Dar iarăși, cartea lui ”Last Love in Constantinople” – cum am inceput-o așa și am lăsat-o ….straniu.
    În schimb, ca să citesc ”The Kite Runner” a lui Khaled Hosseini, renunțam la mare parte din somn, așteptam furioasă sfîrșitul zilei de lucru. O citeam în lacrimi. Și o recomand tuturor.

  11. Se pare ca nu sunt unica care nu ajunge cu cititul pana la capat. Referitor la Eat Pray Love vreau sa zic ca am stat din martie pana zilele trecute. Nu ma captiva, a dat Domnul si am ajuns la jumatate de carte si abia atunci a devenit mai interesanta. Filmul nu mai stiu daca am sa-l vad, dupa ce am citit mesajele cititoarelor tale m-am razagandit sa-l mai vad. Daca te hotarasti sa citesti cartea pana la sfarsit, cred ca o sa-ti placa.

  12. eat pray love, mi-a placut filmul, pentru ca prezinta un amalgam de culori. Mi-au placut anume imaginile unde se pregateste mincarea, cum cad ingredientele in farfurie etc. colorit viu
    cartea am citit-o, pagini intregi de descriere le-am sarit erau plicticoase, m-am asteptat mai mult de la carte.
    Iata de ex. Vraciul de Tadeusz Dolega Mostowicz, pur si simplu am inghitit cartea asta in 2 zile.
    “povestim ce carti am mai vazut la co-navetishtii din tren” cit de frumos ai spus, pentru mine asta pare atat de ireal, desi si la noi a inceput sa se mai citeasca. Aici in Chisinau tre sa vbim de cartile pe care le-am vazut la “calatorrii din troleu”:)
    placut blog, revin
    La multi Ani!

  13. :) sigur ca nu are nicio importanta; doar ca la noi vezi asa ceva foarte rar or chiar deloc. De asta am si pus “” ca nu stiu cind am sa vin la birou sa zic “uite cutare citea cutare carte in troleu, microbus etc”:)

    • stiu ca-s la moda flash mob-urile la chisinau. iata o idee pentru inca unul – sa iasa intr-o zi toti cu cartile si sa citeasca in microbuze, autobuze, troleibuze :) sa promoveze lectura, ca e sexy, nu? :)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s