primaveri si perspective

Primavara trecuta a fost una ciudata. De fapt ciudata a fost atitudinea mea fata de primavara din anul trecut, ea probabil a fost la fel ca in orice alt an. Anul trecut, spre propria-mi surprindere, primavara starnise in mine un val de melancolie si tristete. Gruz, mai pe moldoveneste.

Copacii cu mugurii si floarea lor ma enervau pentru ca accentuau arogant trecerea timpului, soptind parca cu obraznicie  “you’re not getting any younger”. Ca sa alung gandurile depresive o indesisem cu jogging-ul pe stradutele din mahala, sub crengile cu flori mirositoare. Ca sa arat (copacilor sau mie?) ca nu ma las intimidata de primavara.

Primavara aceasta este altfel. Anul acesta eu sunt altfel. Ne-am imblanzit una pe alta. Anul acesta este altfel. Desi cred ca intotdeauna am stiut sa apreciez momentele de implinire, acum imi iau ragaz ca sa le savurez din plin. Sa le onorez cu mai mult decat o constatare.

In timp ce el batea mingile de tenis, eu m-am dus la plimbare, prin mahala, sub crengile cu flori mirositoare. Intrat in libraria preferata, iar apoi la blockbuster, apoi la cafeneaua preferata. Baut un ceai verde, desi nu-mi place, ii dau credit pentru beneficiile aduse sanatatii.  Nu am facut mare lucru, banalitati. Insa banalitatea arata diferit din perspective diferite.


 

Advertisements

2 thoughts on “primaveri si perspective

  1. “Intrat in libraria preferata, iar apoi la blockbuster, apoi la cafeneaua preferata. Baut un ceai verde..” – oh ai descris o zi perfecta pentru mine de weekend, am inteles si eu in ultimii 2 ani cit de frumos e sa poti savura banalitatile vietii, n-am stat intr-un loc niciodata inainte, am plecat de acasa pe la 15 ani la invatatura si tot asa, in tari diferite, orase diferite am zburdat, da primavara trecuta am sadit pentru prima data in viata rosii si cea mai mare placere am primit toata vara sa am grija de ele, cu vreo 7 ani in urma asi fi murit de ris daca imi spunea cineva ca gradinaritul va fi “the highlight of my summer “:)

    • si eu ma grabeam ca nebuna, iar cand nu ma grabeam, oricum aveam calculati in minte pasii urmatori pe care trebuie sa-i fac peste tot. tot timpul traiam in anticiparea urmatoarelor etape. acum o iau mai moale. pe toate oricum nu le reusesc si probabil nici nu e cazul. cel putin nu de fiecare data :)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s